De câţiva ani buni încoace, ne tot plângem de starea precară a învăţământului obligatoriu românesc. Vorbim despre numeroasele reforme începute şi neduse la capăt, despre decizii politice neinspirate, despre îngroparea manualelor alternative, despre curricula neadusă la zi, despre schimbările prea frecvente în privinţa examenelor, care bulversează elevii şi aşa mai departe.
Dar nici învăţământul superior nu stă mai bine. Auzim despre studenţi care îşi cumpără tezele de licenţă de pe Internet, despre teze de doctorat în care sunt plagiate zeci de pagini, despre absolvenţi de medicină care iscă în Franţa scandaluri din cauza slabei lor pregătiri profesionale, despre examene cumpărate, despre mase întregi de absolvenţi care nu îşi găsesc un loc de muncă şi aşa mai departe.
În loc să se caute soluţii pentru aceste probleme, se iscă altele. Motivele sunt, se bănuieşte, politice, şi funcţionează pe principiul răsplată-pedeapsă. Decizia ministrului educaţiei de a micşora numărul de locuri bugetate la unele universităţi de prestigiu şi de ale suplimenta la unele universităţi mai slab cotate a iscau un adevărat scandal în ultimele zile. Deşi se subordonează unui minister condus politic, universităţile îşi doresc să fie protejate de ingerinţele politice de acest gen. O astfel de decizie, care afectează serios bugetele universităţilor şi structura corpului studenţesc, ar fi trebuit luată doar după un studiu în care să fie implicate şi universităţile. Acest studiu ar fi trebuit să fie bazat pe o situaţie a pieţei muncii, a locurilor de muncă necesar a fi ocupate de următorul ciclu de absolvenţi, ca să nu ne trezim iar cu tineri posesori de diplome, dar de care nimeni nu are nevoie. Asfel, dacă se apreciază că va fi nevoie de informaticieni, ar trebui crescut numărul locurilor bugetate la acest profil, iar dacă se apreciază că va fi nevoie de ingineri, ar trebui crescut numărul locurilor bugetate la Inginerie.
Totodată, ar trebui menţinut un echilibru între specializările ştiinţelor exacte şi ale celor umaniste, căci un absolvent de liceu cu înclinaţii spre studiul limbilor niciodată nu va da admitere la matematică, oricât de puţini candidaţi ar fi pe un loc la această specializare. Bineînţeles, numărul locurilor bugetate ar trebui acordat în funcţie de performanţele universităţilor, căci există clasamente ale acestora întocmite în funcţie de numeroase criterii de evaluare, care exclud din start orice subiectivitate. Simpatia sau antipatia unei persoane, fie aceasta şi ministru, pentru rectorii acestor universităţi nu ar trebui să fie un criteriu de evaluare într-o ţară care se pretinde civilizată şi europeană. Altfel, vom contina să privim cu tristeţe în urma tinerilor care pleacă în masă în afara graniţelor şi să sperăm, fără niciun argument plauzibil, că ei se vor întoarce cândva.
Dar nici învăţământul superior nu stă mai bine. Auzim despre studenţi care îşi cumpără tezele de licenţă de pe Internet, despre teze de doctorat în care sunt plagiate zeci de pagini, despre absolvenţi de medicină care iscă în Franţa scandaluri din cauza slabei lor pregătiri profesionale, despre examene cumpărate, despre mase întregi de absolvenţi care nu îşi găsesc un loc de muncă şi aşa mai departe.
În loc să se caute soluţii pentru aceste probleme, se iscă altele. Motivele sunt, se bănuieşte, politice, şi funcţionează pe principiul răsplată-pedeapsă. Decizia ministrului educaţiei de a micşora numărul de locuri bugetate la unele universităţi de prestigiu şi de ale suplimenta la unele universităţi mai slab cotate a iscau un adevărat scandal în ultimele zile. Deşi se subordonează unui minister condus politic, universităţile îşi doresc să fie protejate de ingerinţele politice de acest gen. O astfel de decizie, care afectează serios bugetele universităţilor şi structura corpului studenţesc, ar fi trebuit luată doar după un studiu în care să fie implicate şi universităţile. Acest studiu ar fi trebuit să fie bazat pe o situaţie a pieţei muncii, a locurilor de muncă necesar a fi ocupate de următorul ciclu de absolvenţi, ca să nu ne trezim iar cu tineri posesori de diplome, dar de care nimeni nu are nevoie. Asfel, dacă se apreciază că va fi nevoie de informaticieni, ar trebui crescut numărul locurilor bugetate la acest profil, iar dacă se apreciază că va fi nevoie de ingineri, ar trebui crescut numărul locurilor bugetate la Inginerie.
Totodată, ar trebui menţinut un echilibru între specializările ştiinţelor exacte şi ale celor umaniste, căci un absolvent de liceu cu înclinaţii spre studiul limbilor niciodată nu va da admitere la matematică, oricât de puţini candidaţi ar fi pe un loc la această specializare. Bineînţeles, numărul locurilor bugetate ar trebui acordat în funcţie de performanţele universităţilor, căci există clasamente ale acestora întocmite în funcţie de numeroase criterii de evaluare, care exclud din start orice subiectivitate. Simpatia sau antipatia unei persoane, fie aceasta şi ministru, pentru rectorii acestor universităţi nu ar trebui să fie un criteriu de evaluare într-o ţară care se pretinde civilizată şi europeană. Altfel, vom contina să privim cu tristeţe în urma tinerilor care pleacă în masă în afara graniţelor şi să sperăm, fără niciun argument plauzibil, că ei se vor întoarce cândva.
Comentarii
Trimiteți un comentariu